eu: -bn fac
un nenea:-asc pls
eu:-nu vrei sa vb inainte sa vezi ce suflet bun am?
un nenea:-bn atunci dami o poza cu tine sa vad daca ai
sufletul mare"
..si uite asa m-am trezit eu ca umblu prin multitudinea de poze,am verificat intai folderul"eu in oglinda",nimic nu ma incantat,am trecut apoi la "pupici","stop"...si uite asa ma ajuns la un folder numit "poze-sibiu".Toate facute intr-o zi, atunci intradevar a fost o zi buna .Aici am stationat ceva timp,nu sunt multe poze ,in jur de 40-60 dar fiecare poza reprezenta un moment frumos din perioada aceea in care am vizitat capitala culturala-sibiu.Desigur mai fusesem in sibiu de vro cateva ori dar atunci eram prea mica..acum nu mai trebuia sa ma dau in leaganele alea stupide dintr-un parc in care ma duceau mereu ai mei ca sa scape mai repede de mine,sa obosesc,sa adorm si sa poata pleca ei in oras ...NU acum ma puteam plimba in voie.Mi-am luat pe post de ghid pe sora mea,pt ca ea cunoastea orasul si am plecat la plimbare.De cum am iesit din curte am inceput sa injur, "F**ui M****i M*si de treaba ce mi-a trebuit mie plimbare" la aflarea vestii ca aici nu exista transport in comun decat foarte rar si mai bn nu mergi cu el.Cum cica nu este bn sa te intorci din drum m-am conformat si am luato la pas.Albumul foto a inceput cu aceasta poza
nimic neobijnui,o pitipoanca care adopta o pozitie decenta de pozat.Mai amuzant a fost cand soramea obijnuita fiind cu straini astia sofisticati domle' care zic ca cica e elegant sa nu te bagi in cadru (de parca poza asta a iesit bn,zici ca vizitez un loc bantuit)atunci cand face cineva poze (ete da) Si uite asa m-am trezit cu inca vro 12 poze tot in aceasi postura,poze care evident ca nu am iesit bn pt ca si soramea radea intr-o veselie,iar oameni se adunau in spatele ei.=))
Am ajuns si in centrul vechi,acolo am avut parte de un spectacol interesat,cu specific traditional,costume ,accesorii pe masura,dansuri populare...din pacate nu am facut decat o poza,sincer nu mai stiu motivul,cred ca eram prea acaparata de spectacol.
Am ajuns si in centrul vechi,acolo am avut parte de un spectacol interesat,cu specific traditional,costume ,accesorii pe masura,dansuri populare...din pacate nu am facut decat o poza,sincer nu mai stiu motivul,cred ca eram prea acaparata de spectacol.
S-a terminat si spectacolul,ce vreti,dupa ce ca a fost gratis vreti sa tina si pana seara tarziu,dar mai bn ca sa terminat repede asa am putut sa vizitez mai multe locuri.Dupa ce si-au luat dansatorii jucariile si eu plecat am descoperit tot acolo in centru o fantana arteziana care nu era defapt o fantana arteziana,adica erau niste canale pe sub pamant...ce mai mai iesea apa cand iti era lumea mai draga si te uda nu din cap pana in picioare ci din picioare pana in cap.Fiinca nimeni nu ma cunoste pe acolo mi-am permis sa fac ce vreau,inclusiv sa ma joc cu acele canale,sa incerc sa le pacalesc,dar va dati seama ca m-au pacalit ele pe mine si am iesit uda leoarca.partea penibila era ca erau si copii intre 2-7 ani ce vroiau si ei sa se joace asa dar parinti ii trageau si ei plangeau si eu le faceam in ciuda si le spuneam "Vezi eu sunt mai mare ca tine si pot sa fac ce vreau" (desigur faceam asta din cauza complexelor care m-au urmarit dea-a lungul anilor,parintii)
Evident dupa ce mi-am dat seama ca am pierdut singura lupta pe care as fi putut sa o castig vrodata,mi-a tras atentia altceva:un copil la vro 2 ani si ceva prindea un porumbel.Vrand sai dau clasa copilului m-am pus sa prind eu unul =)).Va da-ti seama ce a iesit o adevarata intrecere intre mine si acel baietel.Nimeni nu se lasa,lupta era crancena,cand vad ca porumbeii incep sa se apropie de el(adica cum eu sunt urata sau ce)...imi dau seama intr-un sfarsit ca avea niste firmituri in mana,dezamagita dau sa abandonez dar vine un nenea,ce nenea un frumusel de baiat si imi intinde niste firmituri,semn ca spectacolul nostru (intrecerea)avea spectatori.Nu mai stiu cine a castigat,dar tin minte ca eu m-am retras in glorie din intrecere =)).
ma chinuiam sa prind unul
deja prinsesem Ghidul meu,(gt i-am gasit meseria lu soramea)mi-a spus ca degeaba am facut poze prin tot orasul daca nu fac si cu "podul mincinosilor"(legenda e penibila,adolescenti isi dadeau intalnire acolo iar mare majoritate nu veneau,dar numele in sine este rasunator)si m-am conformat si am facut poza si aici,e,o poza in plus,o poza in minus e tot aia
dar eu nu m-am multumit doar cu o poza,si uite asa au urmat:
poza in partea dreapta a podului
poza in partea stanga a podului
si evident poza in mijlocul poduluiteribil de amuzant era faptul ca "evident"si acum straini stateau smochine ,smochine in spatele surorii mele asteptant sa termin sedinta foto
=))
=))
=))
sa nu uit o poza,in care nu am iesit eu tocmai ca in zilele mele bune dar,DAR...acolo statea acel nenea(frumusel al naibi)care mi-a fost alaturi la greu cand mi-a dat cateva firmituri,stiti voi atunci...
fix in acel loc a stat.Si-a servit masa baiatu,(e..ca nu-i sarac baiatu,e mai noncomformist,mi-am zis eu)sa odihnit oleaca,apoi sa ridicat,s-a scuturat de praf si a plecat.timp in care eu si sora mea ne ghionteam care se duce sa-l salute.Inca nehotarate care face primul pas,dam sa-l urmarim,poate ne facem curaj pe parcurs.Dupa cativa pasi ii suna telefonul,spune alo insa intr-un alt mod,intr-un mod..cum sa spun...si acum ma doare inima...englezesc... (era strain)toate visele mele s-au naruit.Asta este,urmatorul :D
Momente mai interesante s-au petrecut la miile de cafenele la care ma opream.Evident cand dadeam de cate un maghiar,neamt.. incepeam sa-i pomenesc de mame,de morti.In momentul acesta m-a lovit acea amintire dureroasa,(de ce ma tot opream eu pe la cafenele)mai exact de durere de picioare,asa ca i-au o pauza sa-mi revin si mai vb,"pe data viitoare"
